Concediul medical este un drept al angajaților din România, reglementat prin OUG 158/2005, care permite suspendarea temporară a activității profesionale din motive de sănătate (boală, accident, îngrijire copil, maternitate), în baza unui certificat medical. Acesta oferă protecție la locul de muncă și o indemnizație plătită, condiționată de un stagiu minim de cotizare de 6 luni în ultimele 12.
Începând cu 1 februarie 2026, modul de plată al concediilor medicale din România s-a schimbat.
Cea mai importantă modificare este introducerea unei zile de carență — adică prima zi de concediu medical nu mai este plătită.
Măsura se aplică temporar, până la 31 decembrie 2027, și afectează majoritatea concediilor medicale obișnuite.
De reținut că s-a schimbat și procentul pentru boală obișnuită, în funcție de durata episodului medical: 55% pentru până la 7 zile, 65% pentru 8-14 zile și 75% pentru peste 15 zile.
Cum se plătea concediul medical înainte
Până la această modificare, regula era simplă:
- primele 6 zile din concediul medical erau plătite de angajator
- din ziua 7 încolo, indemnizația era decontată din FNUASS (Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate)
Nu exista nicio zi neplătită.
Cum se plătește concediul medical din 2026
Pentru concediile medicale acordate în perioada 1 februarie 2026 – 31 decembrie 2027, structura de plată este următoarea:
- Ziua 1 → neplătită
- Zilele 2–6 → plătite de angajator
- De la ziua 7 → plătite din FNUASS (Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate)
Această primă zi neplătită este numită frecvent zi de carență.
Important: chiar dacă nu este plătită, ziua se consideră stagiu de asigurare, deci nu afectează calitatea de asigurat sau calculul altor drepturi.
O singură zi neplătită pe episod de boală, chiar dacă asta presupune mai multe medicale
Un episod de boală este perioada în care ești în concediu medical pentru aceeași afecțiune, identificată prin același cod de diagnostic.
Dacă medicul:
- prelungește concediul medical,
- sau emite un nou certificat pentru aceeași problemă medicală,
acestea sunt considerate continuitate, nu episoade diferite.
Ziua de carență (ziua 1 neplătită) se aplică o singură dată pentru aceeași afecțiune, chiar dacă:
- primești mai multe certificate medicale,
- concediul este prelungit în mai multe etape,
- există pauze scurte între certificate (dacă sunt considerate parte din același episod).
Cu alte cuvinte: nu pierzi prima zi de fiecare dată când se emite un nou certificat, ci doar o dată, la începutul episodului de boală.
Exemplul 1 – Prelungire normală
- 3 martie – 7 martie: concediu medical (gripă)
- 8 martie – 14 martie: prelungire pentru aceeași gripă
👉 Ziua neplătită se aplică doar pe 3 martie, prima zi din primul certificat. Nu se mai aplică din nou pe 8 martie.
Exemplul 2 – Pauză scurtă, aceeași afecțiune
- 1–5 aprilie: concediu pentru lombalgie
- 10–15 aprilie: din nou concediu pentru lombalgie (aceeași afecțiune)
Dacă medical este considerat continuare a aceleiași probleme, ziua neplătită se aplică doar la primul concediu.
Exemplul 3 – Afecțiuni diferite
- 1–3 mai: concediu pentru gripă
- 20–22 mai: concediu pentru entorsă
👉 Aici sunt două episoade diferite → se aplică două zile neplătite (câte una pentru fiecare episod).
De ce este importantă această nuanță
Fără această regulă, angajatul ar pierde bani de fiecare dată când medicul ar emite un nou certificat pentru aceeași boală.
Prin formularea „o singură zi pe episod de boală” se evită situația în care:
- ai o boală mai lungă,
- dar primești concediul în tranșe.
Cum se calculează indemnizația de concediu medical
Indemnizația pentru concediul medical se calculează în continuare după regulile existente:
- baza de calcul = media veniturilor brute din ultimele 6 luni
- procentul depinde de tipul concediului medical
Cele mai comune procente sunt:
- boală obișnuită, în funcție de durata episodului medical: 55% pentru până la 7 zile, 65% pentru 8-14 zile și 75% pentru peste 15 zile.
- urgențe medico-chirurgicale, boli infectocontagioase din grupa A: 100%
- sarcină și lăuzie: 85%
- accidente de muncă și boli profesionale: 80% sau 100%
Exemple simple
Exemplul 1 — concediu medical de 2 zile
- ziua 1 → neplătită
- ziua 2 → plătită de angajator
Angajatul pierde echivalentul unei zile de indemnizație.
Exemplul 2 — concediu medical de 5 zile
- ziua 1 → neplătită
- zilele 2–5 → plătite de angajator
Exemplul 3 — concediu medical de 10 zile
- ziua 1 → neplătită
- zilele 2–6 → plătite de angajator
- zilele 7–10 → plătite din FNUASS
Ce impact are pentru angajați
Impactul depinde de salariu și de durata concediului medical, dar în general înseamnă:
- pierderea indemnizației pentru o zi
- aproximativ 100–400 lei mai puțin pentru fiecare concediu medical (în funcție de venit)
Concediile medicale scurte (1–3 zile) sunt cele mai afectate.
De exemplu:
- un concediu medical de 1 zi → nu se plătește nimic
- un concediu medical de 2 zile → se plătește doar o zi
Ce impact are pentru angajatori
Pentru angajatori, obligația de plată rămâne aproape aceeași:
- plătesc în continuare zilele 2–6
- nu mai plătesc prima zi
Administrativ, procesul de calcul al concediilor medicale rămâne neschimbat.
De reținut că, dacă doresc, angajatorii pot suporta și prima zi de concediu medical.
Există excepții?
Da. Unele tipuri de concedii medicale pot avea reguli diferite, de exemplu:
- concediul de maternitate
- îngrijirea copilului bolnav
- anumite boli grave sau situații speciale
- accidente de muncă
În aceste cazuri, indemnizația poate fi suportată integral din fondul de sănătate sau poate avea procente diferite.
De ce a fost introdusă această măsură
Modificarea a fost introdusă prin OUG nr. 91/2025 și este justificată de autorități prin:
- reducerea cheltuielilor cu concediile medicale
- limitarea concediilor medicale de scurtă durată considerate abuzive
Măsura este temporară, până la finalul anului 2027.
